PAHAR DE VIN, DIVIN

si ma-ntind pe pat,
sunt plin de praf,
ma uit prin vid,
undeva am lasat un pahar,
de vin,
lam gasit, dar e gol,
cred ca mor,
obosit, invechit,
ma ridic
ma duc, ma opresc,
si-am reusit s-o zaresc,
butelia de vin pe mine ma asteapta,
prafuita pe masa,
parca-mi zambeste
si-mi cere s-o eliberez,
din a cea sticla veche,
care de cinci ani vede acelas perete,
inima-mi cere, ce ficatul n-a primit,
dar ii promit,
e ultimul pahar,
caci vinul sa terminat,
sunt alarmat si ingandurat,
ce ma fac,
bani n-am,
taria nu ma place,
dar n-am ce face,
inima, trista zace,
nare pace,
acum pereti se invart in jurul meu,
usa nu-si are locul,
patul la el ma chema,
ma striga si suspina,
fereastra inchisa,
iar dupa, o lume deschisa,
inchisa intro cutie
se stie,
filozofes singur peretilor,
sunt obositi deja,
pereti sunt gata sa se prabuseasca peste mine,
iar parchetul, nu se mai tine,
o gaura mare se formase-n podea
ce sa ma fac,
frate, sunt beat!
nu mai pot sa tac,
gura a prins viata,
vorbesc de unul singur,
si sunt sigur,
ca-n beci mai este o sticla de vin,
dar nu ma mai tin,
picioarele-mi sunt moi,
ochii goi,
drumul de aici pana aici e lung,
si e si mai lung pana acolo,
incotro?
sa ma aventurez pana-n pivnita?
camera se-nvarte,
tavanul cade,
lumina de afara ma orbeste,
usa ma ocoleste,
ce sai fac,
il lovesc,
nu ma potolesc, pana nu ma lasa sa ies,
e grav,
ma zbat,
sau cel putin, au asta credeam ca fac
nu mai pot sa tac,
mam imbracat
si am plecat,
am picat
m-am impiedicat in umbra mea,
sunt un muc pe perete acum
si e un singur drum in urma mea,
si nu e unul bun,
e plin de scrum,
si de fum,
vroiam doar un pahar de vin,
unul plin,
plin de pacat,
divin.